Sambata, 12 mai, a avut loc a cincea intalnire de la Clubul de Lectura “Frica de schimbare – Arta de a pierde”! Prietena noastra Andreea Radu a surprins toate emotiile intr-o scurta povestioara, pe care o puteti citi aici!
“Sambata dimineata, statia de metrou Eroilor. Ma grabesc spre biblioteca Marin Preda, unde, din clipa in clipa, trebuie sa inceapa Clubul de Lectura al Asociatiei “Exista viata dupa doliu”. Recunosc ca am ceva emotii. E primul eveniment de acest gen la care particip, iar doliul e un subiect dificil si sensibil. Sunt multi oameni care au nevoie de ajutor ca sa poata invata sa traiasca mai departe dupa ce sufera o pierdere si sunt foarte putini care chiar cer ajutor, care chiar ajung la un specialist care sa ii poata ajuta.
Florile de ciresi, simbol al fragilitatii si frumusetii vietii, se scuturau in ultima vineri din aprilie cand ne-am intalnit, intr-un cerc restrans, la Biblioteca Judeteana din Constanta.
Primul fragment lecturat se regaseste in cartea “Bucura-te de ceea ce ai”, scrisa de Timothy Miller. Autorul ne indeamna la un stil de viata bazat pe trei principii: compasiunea fata de tot ce este viu, atentia pentru momentul prezent si recunostinta, folosind tehnici simple inspirate din psihoterapia cognitiv-comportamentala.
Timisoara – Grup de sprijin pentru doliu
Doliul este ca o calatorie lunga, mai usor de parcurs alaturi de oameni care inteleg durerea, stiu sa asculte si sa ofere incurajari, cu rabdare si caldura.
Un astfel de loc este grupul de sprijin care incepe in Timisoara in iunie 2012, organizat pe baza parteneriatului dintre Asociatia « Exista viata dupa doliu ! » si Centrul de Asistenta Psihologica „Sistem Psi“. In cadrul grupului, 6-12 oameni care sufera in urma pierderii unei persoane apropiate se vor intalni periodic. Prin tehnici terapeutice moderne, toti participantii isi vor exprima suferinta intr-un mod sanatos, unic si personal, care duce spre acceptarea trecutului si recapatarea bucuriei de a trai in prezent si viitor.
O poveste personala … Freud spunea ca “Daca vrei sa dobandesti puterea de a suporta viata, fii gata sa accepti moartea” deoarece „scopul vietii este moartea”. Cine sunt eu sa il contrazic ?! Pot insa sa imi asum un altfel de rationament. Eu cred ca moartea nu este scopul ci mijlocul prin care ne traim viata.
Momente autentice
O poveste personala … “Vorbesc cu ceilalți despre plecarea ta și ei înțeleg mereu altceva. Ei te-au primit în sufletele lor diferit de mine. Orice aș auzi de la altcineva, nu mă poate convinge. Trecerea ta nu o pot numi moarte. O pot numi doar viață. Tu chiar ți-ai propus să epuizezi toate variantele. În final, ai meritat o pauză si te înțeleg… Nu știu de ce, dar îmi pari acum neobișnuit de uman. Tot ce mă leagă de tine se numește “frumos”, “bunătate”, “mărinimie”…da, pentru mine întotdeauna vei rămâne “mare”. Un mare om…>
